Exercițiu de singurătate

În loc de-a scrie un articol despre necesitatea de a fi singur, mi-am spus că mai bine ar fi să vă propun un exercițiu de singurătate.

 

Exercitiu de singuratate

Scopul acestui exercițiu este acela de a răspunde unei nevoi capitale și anume nevoia de singurătate, capitală deoarece permite abandonul în spațiu și în timp fără nicio direcție sau durată prestabilită înafara celei impuse corpului de către sufletul pierdut în reflecție.  

Este o stare aproape imposibil de atins în zilele noastre, într-o societate plină de zgomot și de distracție permanentă, un fel de societate bazată pe impulsuri emoționale ce devin obstacole ale rațiunii. Să fi suficient e un obiectiv foarte greu de atins, sau chiar imposibil pentru unii și din păcate mă pot număra și eu printre ei.
Caut uneori sa fiu singur cu mine, să pășesc într-o liniște totala, fără niciun sunet, nici măcar fredonat în mintea mea, fără nimic care să mă distragă, fără niciun gând apăsător sau fără nicio nevoie imediată sau îndepărtata. Trebuie să recunosc că îmi este foarte greu să ating această stare de ataraxie, ba mai mult de-atât îmi este imposibil uneori să ating măcar un sfert din ea. Deși nu am încetat să încerc acest scop extatic, mereu sunt perturbat de câte ceva și spiritul de observație pe care am mizat atâția ani îmi este acum o unealta inamică, care apare mereu la momentul nepotrivit cu efecte contrare celor inițial prevăzute.
Până și simplul exercițiu de concentrare asupra unui gând cu scopul de a-l despica și analiza este o povară. Indiferent de locul în care ma aflu, că e vorba de mijlocul unui oraș sau al unei păduri virgine, aceeași neliniște zgomotoasă se ambiționează să-mi încurce planurile cu rațiunea. E ca și cum creierul mi-ar fi încărcat într-un ritm cotidian de acest zumzăit penibil care împiedica conectarea cu eul interior, cu „Dasein”-ul cum l-ar fi numit Heidegger.
Aș spune chiar că aceasta încărcare zgomotoasă este ireversibilă și odată instalată devine un fel de autostradă inconturnabilă a obișnuințelor noastre, un drum imposibil de evitat ; o autostradă a cărei plată este anihilarea posibilității de a reflecta. Încercați deci să vă aventurați într-o plimbare instinctivă, în exterior sau în interiorul casei voastre, fără niciun instrument perturbator (cărti, muzică, telefon, etc). Nu faceți decât să vă plimbați și căutați acel sentiment unic de convergență a minții cu eul interior.

Iată ce mi-as dori într-adevăr să experimentați !

Recompensa celor care vor reuși rezolvarea acestui exercițiu si repetarea sa, este aceea de a depăși simplul și prea comunul statut de spectator pentru a obține într-un final rolul atât de important de actor.

2 gânduri despre &8222;Exercițiu de singurătate&8221;

  1. Insingurarea nu este un exercițiu. Nu poate fi doar un exercițiu! Însingurarea și trăirea singurătații în singurătate rezută din zbateri sufletești grele și dureroase și de durată, zbateri care-și cer dreptul la a le trăii, pt a le înțelege și pt a-ți întelege profunzimea. Și eventual pt. a te vindeca de ele, prin ele. Luați ca și catalizatori pt singurătate nevoia de autocunoaștere, de introdpecție, durerea sufletească, zbuciumul fin al creației etc. Mai cred că în singurătate ( fie binecuvântă), gândurile nu dispar, nu le putem trimite în neant, ci ele se așează clare în fundația ființei noastre. Clare și in ordine ca niste pasarele obosite, distincte, aliniate pe liniile calde de înaltă tensiune.

    Respect și admirație,
    marieta ștefania

    Apreciat de 1 persoană

  2. Singuratatea, ca orice stare este determinata. In acest text incerc sa ii propun interlocutorului cautarea unui moment de solitudine liberatoare, un fel de lux suprem lipsit de orice zgomot si distractie. Odata gasit acest moment, el trebuie exploatat pentru a converge spre sine. Pentru ca atingerea acestui scop presupune o rupere de cotidian, am decis sa numesc aceasta propunere un „exercitiu”.

    Apreciez comentariul dumneavoastra si va multumesc pentru timpul acordat.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s